Istoricul localităţii

Comuna Ghindari include cinci sate Ghindari, Trei Sate, Solocma, Abud, Ceie, dar Trei Sate este compusă la rândul ei tot din trei sate: Cioc, Ştefăneşti şi Hoteşti. Cel mai vechi document este despre Ştefăneşti şi Cioc care se afla în registrul papal din 1332.
Dintre satele comunei Ghindari - Ghindari şi Trei Sate se află pe valea Târnavei Mice şi traversează drumul naţional DN 13 şi calea ferată cu ruta normală Blaj-Praid. Şi Abud se află pe malul drept a Târnavei Mice, dar este la 3 km de la Ghindari. Solocma şi Ceie se află pe malul stâng, la 8 km distanţă de la Trei Sate şi Ghindari.
 
În 1976 profesorul universitar Szabó Károly a descoperit primul document scris despre Ghindari. Satul s-a format mai devreme decât putem dovedi cu documente archeologice.
Numele satului provine din cetatea lui Maka, oamenii cetăţii încet cu încetul s-au aşezat în jurul cetăţii, şi au construit o nouă aşezare omenească, pe care au numit-o „Maka falva". După ce vocala „a" a dispărut, numele localitaţii a devenit „Makfalva".

Populaţia majoră s-a ocupat cu agricultură şi olărit din cauza solurilor. Terenurile au forţat locuitorii ca să se ocupe cu mai multe lucruri decât cu agricultura. Argila, care se găseşte peste tot pe hotarul satului Ghindari, a oferit oportunitate pentru extinderea orălitului.
Dar în prezent ocupaţia asta a dispărut din cauza industrializării. In anul 1950 a fost construită o fabrică de prelucrare a inului, care a asigurat locuri de muncă pentru 400-450 persoane. Au venit muncitori şi din sate vecine şi aşa fabrica a schimbat profilul comunei.
A schimbat şi pătura socială a populaţiei, pentru că lângă muncitori în agricultură au apărut şi muncitorii de fabrică.

 

Scurt istoric al localităţii Trei Sate

După cum arată şi denumirea, se compune din trei aşezări (sate): Cioc, Ştefăneşti şi Hoteşti.
Prima atestare documentară a localităţii Ştefăneşti datează din anul 1332. În Registrul de dijme papale această localitate apare sub denumirea „de Sancto Stefano". Atestarea documentară a localităţilor Cioc şi Hoteşti se datează din 1332 respectiv din 1567 de asemenea în Registrele de dijme papale.
Începând din secolul al XVII-lea dispunem de documente scrise despre localităţile Cioc, Ştefăneşti şi Hoteşti, care se găsesc în arhivele Parohiilor Reformate şi Unitariene.
Primele atestări documentare despre existenţa şcolii şi învăţămîntului în Trei Sate se datează din anul 1667. Şcoala a fost fondată de Parohia Unitariană şi funcţiona cu o singură sală de clasă şi cu un învăţător.
Dezvoltarea societăţii în epoca feudală a fost determinată de serviciul militar pe care trebuia să-l presteze şi populaţia celor trei aşezări. Datorită intereselor militare ale puterii centrale , organizarea gentilică a secuimii s-a putut menţine pînă la sfîrşitul secolului al XVIII-lea.
Repartiţia suprafeţei arabile a fost inegală avînd în vedere cele două pături ale ţărănimii: ţărănimea liberă şi ţărănimea dependentă. Cu toată strădania locuitorilor de a-şi păstra vechile libertăţi colective în cadrul aşezărilor, nu vor reuşi.

Interesant este faptul că în cele trei aşezări (Cioc, Ştefăneşti, Hoteşti) există şase biserici. La Cioc două biserici protestante (reformată şi unitariană), o biserică romano-catolică şi o biserică greco-catolică. Bisericile protestante din Cioc au gard comun. Biserica unitariană a fost construită între anii 1792-1798. Turnul acesteia este construit din piatră şi are o înălţime de 40 m. În prezent este declarat monument de artă. Biserica reformată a fost construit în anul 1806. În faţa bisericilor protestante se află un monument dedicat eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale . La Ştefăneşti se află o biserică reformată construită în anul 1890. Tot la Ştefăneşti se află clădirea „Baratosi" -declarat monument de artă- care a fost construit în secolul al XVIII-lea în stil baroc popular. În prezent această clădire se află în posesia Cercului Agricol din Trei Sate. La Hoteşti putem menţiona ca o clădire importantă biserica reformată, construită în anul 1760. Mobilierul din biserică datează din timpul construcţiei.